Incep azi acest blog ca un fel de jurnal personal. Am ascultat azi un discurs Oprah Winfrey, foarte inspirational si motivational. In fond atat de simplu si adevarat. Totul e posibil atata timp cat exista cunoasterea de sine precum si increderea in potentialul infinit al propriei fiinte.

Dar cunoasterea de sine nu e un lucru usor si nu vine dintr-o data. Decantarea intre ceea ce candva se numea masca si acum se numeste programare e un proces uneori anevoios. De cele mai multe ori ceea ce credem ca este personalitatea noastra, respectiv dorinta noastra este de fapt un set de gandiri induse de intamplari sau oameni din viata noastra. Peste toate acestea se suprapune societatea in care traim si care ne influenteaza. Dar nu suntem asta, doar ca la un moment dat traim ca si cum am crede ca suntem. Ceea ce suntem cu adevart e mai adanc in noi si poate fi scos la iveala, sau lasat sa se manifeste.

Atunci cand vedem ca ceva nu mai merge ca ne impingem cu greu in existenta de zi cu zi inseamna ca noi din launtrul nostru vrem sa iesim, sa fim. Si atunci e bine sa luam o pauza de la jocul care nu mai este in totalitate al nostru, sa incercam privirea inlauntrul nostru si sa vedem comoara din noi.